joi, 19 iunie 2008

Din lipsă de alternativă

Am rămas oarecum surprins de cât de surprinşi şi nervoşi s-au arătat unii de realegerea lui Nichita. Surprinşii cred că Oprea nu a avut în spate o echipă electorală suficient de experimentată ca să-l poarte pe braţe, în urale, spre victorie; nervoşii sar la gâtul alegătorului ieşean care, după părerea lor, e sărac cu duhul şi uşor de prostit cu propaganda pesedistă.

Nu zic nu; or fi având şi aceste explicaţii cu iz ştiinţifico-fantezist valoarea lor epistemologică, dar până la a ne scărpina pe după ureche cu ipoteze prefabricate nu cred că face rău nimănui recursul la ceea ce unii numesc logica bunului simţ. Iar în acest caz, logica bunului simţ ne spune că pentru a-l schimba din funcţie pe Nichita, electoratul ieşean (prost aşa cum îl cred unii) trebuia să aibă o alternativă.

Parcă îi şi văd pe nervoşi sărind ca arşi: „Ce, nu au fost alternative? Nichita a avut nşpe contra-candidaţi!”. Păi, nu e acelaşi lucru. Contra-candidat e una, iar alternativă la primarul în funcţie e altă mâncare de peşte. Contra-candidaţi putem găsi oricând la orice fel de funcţie, că de oportunişti nu ducem lipsă. Mai greu de format şi pregătit oameni care să se descurce în funcţia pentru care candidează. „Dar ce Oprea nu e pregătit? A fost rector atâţia ani”, parcă îi şi aud cârcotind pe aceeaşi nervoşi susţinători. Dar ce Oprea şi Nichita au candidat pentru funcţia de rector sau, dimpotrivă, pentru cea de primar? Întreb şi eu!

Nu are sens să vorbim de ce Adomniţei sau Oancea (ca să-i iau pe cei mai răsăriţi contracandidaţi) nu puteau fi consideraţi alternative la oferta PSD. Să ne gândim aici doar la Oprea şi la faptul că el şi-a afirmat intenţia de a fi primarul Iaşului cu numai câteva luni înainte de campania electorală; şi asta după ce înainte declarase răspicat de mai multe ori că nu este interesat de această funcţie. O fi majoritatea alegătorilor ieşeni slabă cu duhul şi asistată social, dar tocmai aceasta are şi memoria cea mai bună.

Ca un contra exemplu, gândiţi-vă la aparent surprinzătoarea victorie a lui Crăciunescu. Câţi nu l-au luat în râs acum trei sau patru ani când a început să-l beştelească pe Raţoi ca şi cum el, Crăciunescu, ar fi viitorul primar al Paşcanilor?! A ţinut-o aşa de atunci încoace, cu fonduri şi politicieni de vază aduşi la Paşcani, impunându-se în conştiinţa electoratului ca alternativă la mai marii zilei. Bineînţeles că lucrurile nu stau chiar aşa de simplu, dar înainte de a face alianţă cu PD-L, Crăciunescu a trebuit să ajungă în turul doi, iar pentru aceasta l-au votat cei care l-au văzut ca o alternativă.

Revenind la Iaşi, trebuie să spun că am rămas surprins de numărul de voturi impresionant de mare pe care le-a adunat Oprea şi în turul întâi, şi în cel de al doilea. După părerea mea, asta arată cât de mare a fost dorinţa de schimbare a ieşenilor. Iar ca revers al medaliei, e uşor de înţeles cât de nervoşi au fost aceştia pe delăsarea partidelor de opoziţie care nu şi-au pregătit din timp oameni care să se afirme ca posibili primari ai Iaşului. Sunt convins că asta i-a făcut pe mulţi dintre ieşeni fie să nu meargă la vot, fie să-l voteze pe Nichita scrâşnind din dinţi de ciudă.

Un comentariu:

Anonim spunea...

Ai perfecta dreptate, imi plac foarte mult consideratiile tale. Si da, chiar eu am fost unul dintre cei care l-au votat "scrasnind din dinti" pe nenorocitul de Nichita. Asa o figura de impostor pe dom' profesor, ceva mai rar! Si numa' da-i cu atacul aproape sub centura la celalalt incat chiar ma intrebam ce dreaq de profesor o fi si asta, ce-i invata pe studentii 'mnealui? Lumea aia din Alexandru-Mircea-Dacia nu agreeaza marlania degajata de cineva care se pretinde intelectual de elita. Si a "spus-o" raspicat in zilele votarilor...