Daniel Şandru - cel mai bun editorialist din presa ieşeană

Aşa după cum arată rezultatul final al blog poll-ului "Care este cel mai bun editorialist din Iaşi?", majoritatea celor care au votat sunt convinşi că Daniel Şandru este cel care merită cununa de lauri (mai jos votul final).

Liviu Antonesei	10 (4%)
Sorin Bocancea	10 (4%)
Cătălin Onofrei	19 (8%)
Adi Cristi	5 (2%)
Lucian Postu	3 (1%)
Alina Tacu	1 (0%)
Emilia Chiscop	3 (1%)
Dorin Spineanu	2 (0%)
Mihai Chiper	26 (12%)
Adrian Cioflâncă	47 (21%)
Daniel Şandru	58 (26%)
Alexandru Lăzescu	8 (3%)
altcineva	19 (8%)
nu ştiu	4 (1%)

La acestea mai adaug câteva comentarii:

1. Şandru şi Cioflâncă au alergat tot timpul umăr la umăr, competiţia dintre cei doi fiind foarte palpitantă. Pentru început Şandru a luat un uşor avantaj pe care Cioflâncă l-a surmontat rapid, trecând apoi în frunte. Şandru a revenit, dar numai pentru puţin timp pentru ca, din nou, Cioflâncă să preia comanda. Abia în ultimele două-trei zile Şandru a scăpat în câştigător. Concluzia - mulţi dintre cititorii on line de editoriale stau în cumpănă pe care să-l citească primul, pe Şandru sau pe Cioflâncă, sfârşind prin a-i citi pe amândoi cu acelaşi crescut interes.

2. Mihai Chiper şi Cătălin Onofrei sunt editorialişti de referinţă în presa ieşeană. Ei sunt citiţi şi apreciaţi, iar comentariile şi părerile lor cuprinse în textele pe care le publică modelează părerile şi opiniile publicului informat din Iaşi. Aici trebuie făcută însă diferenţa între atenţia mult mai mare de care se bucură Chiper în comparaţie cu Onofrei. Aceasta se poate datora şi faptului că primul abordează o paletă mai largă de subiecte, inclusiv naţionale, în timp ce al doilea se limitează doar la politica locală. Nu este de neglijat nici stilul diferit de a pune problema, Chiper fiind de multe ori mai direct şi explicit decât Onofrei.

3. Liviu Antonesei, Sorin Bocancea şi Alexandru Lăzescu - aceşti trei oameni par a nu avea nimic în comun decât faptul că scriu editoriale în presa locală şi o fac în sensul cel mai profesionist. Totuşi, se pare că în ediţiile on line ale ziarelor, ei sunt mai puţin citiţi comparativ cu alţi editorialişti. Fără a încerca să dau vreo explicaţie, aş face referire la întinderea relativ mare a textelor pe care atât Antonesei cât şi Lăzescu le publică, lungime care era OK la începutul presei libere din Iaşi, dar care nu mai pare atât de în regulă pentru cititorul de presă din 2008. Pe de altă parte, se poate spune că brandul "Sorin Bocancea" nu a pătruns decisiv în cercul de preferinţe al cititorilor pentru că este unul relativ nou. Bineînţeles că aici pot fi aduse şi contra-argumente: în ciuda faptului că textele publicate de Cioflâncă sunt de lungime comparabilă cu cele semnate "Liviu Antonesei" sau "Alexandru Lăzescu", el pare a fi citit mai mult decât Antonesei şi Lăzescu la un loc; în altă ordine de idei, brandul "Daniel Şandru" este şi el relativ nou, dar aceasta nu înseamnă că este un editorialist mai puţin citit decât colegul său Bocancea; ba dimpotrivă.

4. În ceea ce-i priveşte pe Adi Cristi şi Dorin Spineanu, mă aşteptam la un număr mult mai mare de voturi adunate în dreptul lor. Realitatea votului final este însă una crudă pentru ambii, fără ca aceasta să însemne că ei nu au cititorii lor fideli.

5. Cu părere de rău am constat că această categorie a editorialiştilor ieşeni este prea îngustă ca să încapă şi reprezentantele sexului frumos. Cu atât mai mult cu cât această realitate vine în contradicţie totală cu faptul că majoritatea textelor care apar în presa locală sunt semnate de redactori doamne sau domnişoare. În acest context, cele 4 voturi obţinute la un loc de Emilia Chiscop şi Alina Tacu, dintr-un total de 215, sunt mai mult decât dezamăgitoare. Care ar fi cauzele care fac ca atât de puţine editorialiste să iasă în faţă în presa din Iaşi? Nu găsesc un răspuns mulţumitor la această întrebare.

6. Cazul Postu îl iau separat. Am explicat în altă parte de ce am considerat necesar să-l includ printre editorialiştii ieşeni; pe scurt, pentru că este publicat, şi nu de unul, ci de două ziare. În al doilea rând, pentru că este citit. În al treilea rând, pentru că acest sondaj de blog, condamnat la a reda doar opiniile celor care mă vizitează, nu se constituie într-o încercare de judecată morală. Faptul că Lucian Postul este un "bucătar" calificat în arta gastronomică cu excepţia că "uită" din când în când să cureţe ingredientele înainte de a prepara reţeta, nu este un motiv suficient de a nu-l considera bucătar. Că se găsesc patroni care scot la vânzare ciorbele a la Postu, asta-i cu totul altă mâncare de peşte.

7. În fine, prin modul în care este alcătuit formatul blogului, la astfel de sondaje nu se pot adăuga şi întrebări deschise. Astfel, nume precum Mark Bucuci, Cătălin Mihuleac, Călin Ciubotari, Cristian Sandache, Sorin Băsu sunt excluse pe nedrept din clasamentul celor mai buni editorialişti din Iaşi. Oricât de mult mi s-ar putea reproşa acest lucru, vina nu este decât în mică parte a mea.